Genius

February 12, 2014, 10:47 pm

≫ Next: Joseph Haydn ("The Farewell Symphony")

≪ Previous: Minunata calatorie a lui Nils cu gastele salbatice

$

0

0

Care este prima idee ce va vine in minte atunci cand auziti cuvantul "enciclopedie"? Nu-i asa ca vedeti in fata ochilor o carte (mai mult sau mai putin) stufoasa, din care va straduiti sa le cititi micutilor vostri, cu suficient entuziasm cat sa le pastrati atentia si interesul vii fata de subiectul pe care il avordati?

Ei bine, asa credeam si eu ca "trebuie" sa arate o enciclopedie, pana in ziua in care, in coletul primit de la editura Gama, am gasit aceste patru seturi geniale. 

Sunt ceea ce se numeste o enciclopedie interactiva, in alcatuirea careia intra, nu doar partea de teorie propriu-zisa, ci si jocuri incitante, care au menirea de a ne testa cunostintele proaspat asimilate.

Seria aceasta de carti cu activitati se numeste Genius si ma fac sa ma inclin (din nou!) in fata maiestriei cu care aceasta editura reuseste sa surprinda acel ceva care scoate procesul de invatare din limitele lui plictisitoare si greoaie, si ne duce in taramul jocului, al distractiei si competitiei sanatoase, pe care o aduc cu sine jocurile in familie, cu prietenii.

In casuta noastra au ajuns patru titluri: Mitologie - Zei si eroi, Oameni faimosi din lumea intreaga, Minuni ale naturii si Animale spectaculoase. Am facut multe fotografii, incercand sa surprind toate elementele ce intra in alcatuirea pachetelor, pentru ca fiecare dintre cei interesati sa isi poata face o parere personala despre ele.

Eu, cred ca deja v-ati dat seama, sunt extrem, extrem de incantata de ele si de-abia astept sa ma duelez cu M. pe aceste teme! 

Am precizat si varstele recomandate de catre editura, insa, repet ceea ce spun de fiecare data atunci cand recenzez asemenea produse, fiecare dintre noi stie care sunt pasiunile si cunostintele copiilor nostri - pentru unii, chiar daca nu au inca 8, 9 ani, multe dintre informatiile acestea le sunt cunoscute, sau cel putin accesibile.

Mitologie - Zei si eroi (8+ ani)

Asadar, iata ce cuprinde fiecare chit in parte:

~ 6 mini-enciclopedii

~ 60 de carduri cu intrebari si raspunsuri (cate 10 pentru fiecare pion)

~ clepsidra de 3 minute (o curgere a clepsidrei corespunde timpului alocat citirii unei pagini din carte)

~ 6 pioni

~ zar

~ plansa

~ 10 cartonase IMPAS (cu pedepse)

~ 10 cartonase BUNUS (recompense)

Redau si cateva fragmente din regulile de joc:

Se trag la sorti culorile. 

Fiecare copil (minim 2, maxim 6) isi asaza pionul in prima casuta din zona lui de pe plansa.

Se impart cartile si seturile de carduri Q&A.

Cartonasele BONUS si IMPAS se plaseaza in doua teancuri, langa plansa, dupa ce au fost bine amestecate.

Fiecare copil primeste cartea de culoarea pionului sau si cardurile Q&A corespunzatoare vecinului din dreapta.

Incepe jocul copilul care are zarul cel mai mare dupa prima aruncare.

Cum se desfasoara o runda:

Se intoarce clepsidra si se da startul primei runde.

Timp de 3 minute (o curgere a clepsidrei), fiecare copil citeste in gand pagina din carte corespunzatoare numarului pe care se afla pionul sau.

Dupa expirarea timpului, se inchid cartile si incep intrebarile ca in exemplul:

Jucatorul "rosu" se afla in casuta 2 si a dat cu zarul 4 puncte.

Vecinul din stanga sa ii adreseaza intrebarea nr. 4 de pe cardul rosu Q&A cu nr. 2.

Se continua in sensul acelor de ceasornic, de la dreapta la stanga. Fiecare copil are 1 minut sa dea raspunsul. [...]

Se recomanda prezenta unui moderator adult in cazul copiilor mai mici de 10 ani.

Citez din "cartea albastra":

Eol - muritor; parinti: Poseidon si Arne; simbolizeaza vantul; partener: Cyane

Eol era fiul zeului Poseidon si al Arnei, fiica unui rege din Tesalia.

Eol locuia pe insula plutitoare numita Eolia.

Eroul Odiseu a trecut pe la el atunci cand se indrepta spre casa, spre Itaca. A stat o luna la Eol, iar acesta i-a daruit vantul de apus, Zefirul, pe care sa-l duca acasa.

I-a mai daruit si un sac in care se aflau toate vanturile si furtunile de pe mare, pe care trebuia sa-l deschida doar atunci cand ajungea in Itaca. [...]

Iar intrebarile suna in felul urmator:

1. Cine era tatal lui Eol?

Poseidon

2. Unde locuia Eol?

In insula Eolia

3. Cat timp a stat Odiseu in Eol?

O luna

Oameni faimosi din lumea intreaga (9+ ani)

Cel putin la fel de incitant este si setul acesta, care trece in revista personalitati precum: Iulius Cezar, Cleopatra, Alexandru Macedon, Ginghis Han, Carol cel Mare, Ludovic al XIV-lea, Elisabeta I, Ioana D'Arc, Galileo Galilei, William Shakespeare, Thomas Edison, Albert Einstein, Victor Hugo, Lev Tolstoi, Leonardo da Vinci, Pablo Picasso, Claude Monet, J.S.Bach si multi altii.

Regina Cleopatra a fost ultimul faraon al Egiptului. Dupa moartea ei, tara a devenit provincie a Imperiului Roman.

Cleopatra nu era egipteanca. Dupa moartea lui Alexandru cel Mare, familia ei, venita din Macedonia, a condus Egiptul timp de 300 de ani.

Pentru a stapani Egiptul nestingherita, l-a cucerit pe imparatul roman Iulius Cezar. Legenda spune ca ar fi ajuns la el, in cetatea Romei, infasurata intr-un covor trimis in dar de catre Cezar. [...]

1. Ce profesie avea, de fapt Shakespeare?

Actor

2. Care este cea mai lunga dintre piesele lui Shakespeare?

Hamlet [...]

6. Lunile carei planete poarta numele unor personaje shakespeariene?

Uranus

Minuni ale naturii (9+ ani)

Care parinte nu sare in sus de bucurie atunci cand ii poate imbogati copilului sau cultura generala in acest mod?

Ne jucam si aflam informatii atat de interesante despre: cei 12 Apostoli, fluviul Amazon, Cascada Angel, Terasele de orez din Banaue, Piramida lui Ball, Hornurile zanelor din Cappadocia, Dealurile de ciocolata, Margelele Diavolului, Cascada Iguazu, Pestera Fluierului de Trestie, Colinele cu sapte culori, Cascada Niagara, Desertul Alb, Marea Bariera de Corali si cate si mai cate alte minuni ale naturii!

Vulcanii noroiosi (Europa)

Vulcanii noroiosi de la Beciu au aparut datorita gazelor naturale. Acestea, aflate la peste 3.000 metri adancime, imping la suprafata namolul format din apa amestecata cu argila.

In judetul Buzau exista trei zone unde pot fi admirati vulcanii noroiosi: Paclele Mari, Paclele Mici si Paclele de la Beciu. Vulcanii noroiosi mici se mai numesc "pacle".

In Europa, cei mai multi vulcani noroiosi, aproape 400, se afla in Azerbaidjan si pe coasta Marii Caspice. [...]

Astronomii cred ca si pe Marte ar putea fi vulcani noroiosi!

Animale spectaculoase (8+ ani)

Am lasat pentru final setul care poate place cel mai mult copiilor, acela al animalelor spectaculoase.

Sunt trecute in revista animale precum: ciocanitoarea de ghinda, tatuul, axolotul, vulturul plesuv, dromaderul, echidna, marele cangur cenusiu, ursul grizzly, jerboa, papagalul Kea, furnica taietoare de frunze, suricatul, cameleonul, pasarea-sabot, calamarul, tigrul alb, tapirul, tigrul alb, rechinul ciocan, somonul si altele.

Pasarea-sabot traieste in estul Africii, cantareste 4-7 kg, masoara 110-115 cm.

Desi este cunoscuta si ca "barza cu cap de balena", cercetatorii au descoperit ca se inrudeste mai degraba cu pelicanii, decat cu berzele.

Pasarea-sabot are un cioc neobisnuit de mare: partea superioara masoara intre 19 si 24 cm lungime. Marginile taioase o ajuta sa decapiteze prada cu usurinta. Numele si l-a capatat tot datorita ciocului, care pare un sabot de lemn. [...]

Isi cladesc cuiburi inalte, de peste un metru, pe niste insulite plutitoare, unde clocesc cel mult trei oua odata, timp de o luna. Cand este prea cald, stropesc ouale cu apa adusa in cioc. [...]

Pasarea-sabot le era cunoscuta vechilor egipteni, care au infatisat-o in hieroglife. Arabii o numeau Abu-markub, adica "cea cu pantof".

Iata si un exemplu de intrebari:

1. Ce mananca ciocanitoarea de ghinda?

Ghinde, insecte, fructe

2. Cate ghinde strange intr-un an ciocanitoarea?

50.000

4. Ciocanitoarea de ghinda traieste in Europa?

Nu, in America de Nord

Multumim din suflet editurii - cu ajutorul mapelor educative si al acestor enciclopedii inedite, cunostintele generale ale micutei mele sunt "pe maini bune"!

---

Joseph Haydn ("The Farewell Symphony")

February 18, 2014, 4:17 am

≫ Next: Figurine din argila polimerica

≪ Previous: Genius

$

0

0

De ieri am intrat in cea de-a patra saptamana de studiu al pianului (cu programul Soft Mozart). Muncim mult, dar rezultatele deja incep sa se vada, iar "recompensele" pe care ni le ofera acest minunat instrument reusesc sa stearga din obosela si lacrimile care au insotit momentele de aparenta neputinta si frustrare. Spuneam, fara nicio rezerva, ca este perioada ce ne implineste la maximum, avand in vedere cat de mult iubim, toti trei, muzica clasica. 

Primul segment din curricula pe care o parcurgem ii este dedicat, la categoria "music appreciation", lui Haydn (cu accent pe "Simfonia Surpriza") si spun cu toata sinceritatea ca nu as fi crezut niciodata ca ne putem distra intr-o asemenea masuta invatand despre simfonii si compozitori!

Inainte de a trece la studiul propriu-zis, am recitit cu M. cartea "Orchestra", pe care v-am prezetat-o in acest articol: am revazut categoriile de instrumente, definitia unei ochestre, dar si a unei simfonii si multe, multe alte detalii interesante.

Dupa aceea, am trecut la cartea The Farewell Symphony, scrisa de Anna Harwell Celenza si ilustrata de JoAnn E. Kitchel.

O recomand din tot sufletul, chiar si copilasilor care nu studiaza muzica, dar care doresc sa invete, intr-un mod inedit, sub forma de poveste, despre personalitati ce au marcat istoria lumii (fie ele si "doar" muzicale).
Este splendid realizata, din carton de cea mai buna calitate, gros, ilustratiile sunt viu colorate si foarte sugestive, iar CD-ul ce insoteste cartea este cireasa de pe tort. Cele doua simfonii de pe suportul audio ("Simfonia Surpriza" si "Simfonia nr. 31") sunt atat de frumoase, pot fi asculate in paralel cu lectura cartii, dar si individual, in activitati precum cele pe care le propun inspre finalul acestui articol.

Imi place tare mult modul in care scrie aceasta autoare. Povestea pe care o suprinde in cartea ei nu este una fictiva, dar nici nu are iz de memorialistica, de document sec si deloc atractiv pentru copii. 

Din cartea aceasta aflam cum Franz Joseph Haydn si-a petrecut aproape 30 de ani din viata lucrand pentru printul Nikolaus von Esterházy: el compunea muzica solicitata de print (cate o lucrare pe saptamana), tot el era responsabil de buna functionare a instrumentelor, era vocea si reprezentantul muzicienilor, carora trebuia sa le fie exemplu pana si in vestimentatie:

The composer was a kind of music director, and soon earned the nickname "Papa Haydn".

Prince Nicholas isn't easy to work for - just ask famous composer Joseph Haydn. When the prince isn't demanding chamber music, operas, and ballets to entertain his guests, he wants dance music for balls, outdoor music for his walks in the garden, and dinner music for meals. Haydn and twenty-two musicians under his care are kept quite busy at the princes' summer estate in Hungary.

As summer fades into autumn, the musicians grow increasingly homesick. It seems that Prince Nicholas will never return home to Austria, and when Haydn mentions the musicians' distress, the prince threatens to fire the entire orchestra! 

In imaginea de mai jos ii puteti vedea pe muzicienii extrem de suparati, in frunte cu celebrul violonist, Tomasini, poate cel mai razvratit si mai curajos dintre toti ceilalti.

Nemulţumirea creştea vertiginos, pe măsura poftei de muzică a prinţului. Fire generoasă şi înţelegătoare, Haydn căuta modalitatea de a-l face pe prinţ să înţeleagă că provizia de răbdare s-a epuizat. Un protest ar fi fost cea mai proastă soluţie. Cum aflase că alteţa sa ar dori o simfonie nouă, ca să poată visa în voie, ideea salvatoare veni îndată. O simfonie în care… Zis şi făcut. Tonalitatea aleasă, fa diez minor, potrivită pentru a exprima, în gustul veacului, tristeţea şi nemulţumirea, i se păru ideală pentru ce avea de „comunicat” (am citat din cronica muzicalace mie imi place foarte mult, scrisa de catre Costin Tuchila).

Cartea surprinde in mod exceptional cele patru parti ale simfoniei, fiecare asociata cu cate o stare sufleteasca, pe care Haydn a avut inteligenta sa i le "spuna" printului:

O primă parte cu o temă relativ dramatică, uşor de reţinut, intonată de viori, un Adagio melancolic, în ton aproape romantic şi în care un critic a văzut expresia muzicală a „dorului de casă”, un Menuetobişnuit. Surpriza apare în partea a IV-a. După un început în tempo rapid, muzica se linişteşte. Pe rând, instrumentele tac iar instrumentiştii îşi părăsesc pupitrele stingând lumânările. Pleacă mai întâi primul oboist şi al doilea cornist, apoi fagotistul, urmat de al doilea oboist şi primul cornist. Se retrag contrabasistul, violonceliştii, violiştii, violoniştii. Rămân, pentru a dialoga în câteva măsuri agonice, primul violonist şi primul violist. Vioara întâi încheie stinsSimfonia nr. 45 în fa diez minor, care avea să fie numită „Despărţirea”. Sau, dacă vreţi, Simfonia lumânărilor… 

Dacă e să-l credem pe unul dintre biografii lui Haydn, prinţul von Esterházy ar fi oftat uşor, murmurând: „Dacă toţi pleacă, ar fi bine să plecăm şi noi.” (citat din mai sus mentionata cronica muzicala).

Prima activitate pe care am parcurs-o dupa citirea cartii a fost aceea de a asculta, cu mare atentie, cele patru parti ale simfoniei. I-am dat M-ei in manuta 4 creioane colorate: unul rosu, unul galben, unul albastru si unul violet. A incercat sa asocieze cate o culoare cu muzica pe care o asculta - rosul se potrivea perfect cu tonul nervos in care incepe piesa; albastrul, cu melancolia si tristetea care ii si smulg printului o lacrima (in partea a doua); galbenul, cu senzatia de luare peste picior a printului, iar violetul, cu partea de final, in care printul declara ca muzica este maiestuoasa, divina, dar si pricepe mesajul pe care Haydn a dorit sa i-l transmita.

Cea de-a doua noastra preocupare a vizat partea finala a simfoniei (poate cea mai surprinzatoare si mai captivanta pentru un copilas), cea in care instrumentele parasesc, rand pe rand scena.

Am ales sa vedem, nu doar sa auzim, aceasta memorabila "scena", iar M. s-a distrat de minune - a fost un exercitiu excelent de observat si reperat instrumentele muzicale.

A urmat o glifa de auditie, asemanatoare celei pe care am completat-o la lectia pe Spargatorul de nuci.

De data aceasta, am ales "Simfonia Surpriza" (partea a doua):

Ce sa mai adaug? M. a improvizat instrumente, s-a bucurat si mi-a intrecut orice asteptare!

Pe masura ce asculta piesa, alegea culorile pentru a completa fisa cu Haydn. 

Dupa ilustratiile din cartea prezentata mai sus, am realizat acest printabil, pe care cu drag vi-l pun la dispozitie (aici).

Asa isi declara M. iubirea fata de acest compozitor:

Multa sanatate si joaca minunata va dorim!

(5 ani si 2 luni)

Figurine din argila polimerica

February 21, 2014, 1:01 am

≫ Next: Dar de Martisor - Palatul micilor sirene

≪ Previous: Joseph Haydn ("The Farewell Symphony")

$

0

0

Adesea am fost intrebata daca realizez lucrusoare din argila si pe comanda. 

Desi este o mare, foarte mare pasiune de-a mea si mi-as dori sa impartasesc aceasta enorma bucurie cu cat mai multi copilasi, a trebuit sa iau o decizie cu capul pe umeri: alergia mea la acest material si, in special, "istoria" veche a coloanei mele vertebrale m-au obligat sa refuz orice initiativa de acest gen...

Deoarece sunt tot mai des intrebata daca nu stiu de unde ar putea fi cumparate asemenea manufacturi, azi va recomand o mamica ce tocmai s-a deschis o "pravalioara" virtuala. Coca este un om in care eu am toata increderea, extrem de atent la detalii si foarte, foarte pasionata de ceea ce face si a carei munca este foarte pe sufletul meu.

Asadar, daca sunteti in cautare de lucrusoare din argila polimerica (cu atat mai mult cu cat 1 martie e dupa colt), va recomand, fara nicio ezitare, figurinele Cocai.

Sunt convinsa ca v-ati indragostit pe loc de figurinele pe care le vedeti in acest articol si pe care ea le-a realizat cu atata talent si iubire!

In speranta ca recomandarea mea va este utila, va aveti o zi calda, cu multa sanatate si numari bucurii!

Dar de Martisor - Palatul micilor sirene

March 1, 2014, 1:33 am

≫ Next: Castigatorul darului de Martisor

≪ Previous: Figurine din argila polimerica

$

0

0

Din nefericire, de doua saptamani incoace, pe noi ne tortureaza o viroza tare urata. Lacrimi, nopti nedormite, tuse, febra si nasuc infundat sunt date uitarii, cel putin pret de cateva ore pe zi, cu ajutorul cartilor si al pianului. 

Sunt convinsa ca multi dintre parintii care ne citesc blogul au copilasi pasionati de carti, deci m-am bucurat atat de mult cand am primit, din partea editurii Teora, propunerea de a oferi, timp de 5 saptamani, cate o carte celor care se vor inscrie la concursurile noastre!

Dupa a nici nu mai stiu cata noapte nedormita, ziua de azi a inceput foarte prost pentru noi; M. este plansa si speriata de tusea care parca ii rupe pieptul, deci eu sunt in permanenta cautare de idei care sa ii distraga atentia de la neplacerile acestea si sa o inveseleasca putin. 

Carticica de fata a produs o adevarata magie in casuta noastra, de aceea si doresc sa fie prima (din cele cinci primite) care va pleca inspre o fetita ce iubeste sirenele, castelele, palatele, animalutele de mare.

Imi place tare, tare mult ideea acestei carti: ea implica mult exercitiu de motricitate fina si imaginatie, avand in vedere faptul ca cel mic va orna cele trei sirene din set, dar va si monta un intreg palat subacvatic, in care acestea sa locuiasca.

Poate si mai mult ma incanta faptul ca acest palat poate fi asamblat si dezasamblat la infinit si ca nu ocupa spatiu mult - dupa ce terminam joaca, strangem si asezam toate piesele la loc, iar cartea o asezam in biblioteca, exact ca pe orice alta carte.

Realizata din carton gros si rezistent, plina-ochi de ilustratii viu colorate si tare dragalase, dispune de un buzunaras in care gasim cele trei sirene, un tubulet cu adeziv si tot felul de margelute si paietele pe care le lipim pe corpul acestora pentru a le orna. 

Paginile ce se vor "ridica" din carte sunt infoliate, fapt care m-a incantat foarte mult.

In fotografia de mai jos puteti observa caluti de mare si tot felul de vietuiroare marine, pe care le vom prinde direct in decorul construit anterior, pentru a obtine o adevarata lume marina plina de viata si de miscare.

Iata cum lucreaza M. pentru a construi palatul din mijlocul recifului de corali:

Si cum orneaza sirenele:

Gata! Sirenele au fost pieptanate, parfumate si pleaca la bal (M. are grija sa "le danseze" pe fiecare in parte).

Va recomand din suflet aceasta carticica, dar va si invit sa va inscrieti la concursul nostru daca doriti sa o castigati. Pentru a face acest lucru, am sa va rog sa lasati un comentariu la acest articol, in care sa treceti cel putin numele vostru intreg (desi trebuie sa recunosc cat de mult ne bucuram de orice gand pe care doriti sa ni-l transmiteti).

Concursul incepe azi si se termina vinerea viitoare, in data de 7 martie (seara), urmand ca in 8 dimineata sa initiem un nou concurs, cu o alta splendoare de carte destinata copilasilor.

O primavara superba, cu multa sanatate va dorim!

(5 ani si 2 luni)

Castigatorul darului de Martisor

March 7, 2014, 8:44 am

≫ Next: Activitati practice pentru copii isteti - Atlas geografic (concurs)

≪ Previous: Dar de Martisor - Palatul micilor sirene

$

0

0

Va multumim din suflet pentru urarile atat de frumoase pe care ni le-ati transmis pe tot parcursul saptamanii, care nu a fost deloc usoara pentru noi! Din pacate, M. a facut o complicatie respiratorie, in urma virozei care ne chinuie de atata timp, dar speram ca tratamentul inceput de trei zile o va pune pe picioare de data aceasta. 

Dar sa revenim la concursul nostru. S-au inscris 58 de persoane, iar in urma extragerii, castigator a iesit numarul 18, adica Laura Poput, pe care o rog mult sa imi scrie un e-mail pe adresa blogului, in care sa-mi lase datele personale, necesare expedierii cartii (micatelierdecreatie@gmail.com).

Maine dimineata initiem un nou concurs, din nou cu un premiu oferit de editura Teora, o carte care de aceasta data nu trezeste doar interesul fetitelor, ci si al baieteilor.

Va asteptam cu mare drag!

Activitati practice pentru copii isteti - Atlas geografic (concurs)

March 7, 2014, 10:55 pm

≫ Next: Mai multe despre povestile din "Padurea muzicala"

≪ Previous: Castigatorul darului de Martisor

$

0

0

Chiar daca niciodata nu am excelat la geografie, hartile, atlasele m-au atras dintotdeauna precum un magnet. Imi amintesc cu drag de atlasul meu din gimnaziu, dar si de bucuria cu care ma ofeream voluntar in desenarea unor harti de dimensiuni mari, pe care ulterior se lucra la clasa.

Poate ca aceste nostalgii imi misca puternic sufletul atunci cand remarc un atlas interesant si bine realizat, care stiu ca poate trezi si in micuta mea dorinta de a explora lumea larga.

Noi suntem de 3 saptamani in casa si ne este tot mai greu sa nu iesim la plimbare, deci joaca pe acest atlas a fost ca o micuta alinare - am facut zeci de plimbari, am invatat sa salutam in multe limbi, am sortat steaguri, am vazut animale si monumente deosebite din diferite tari.

Ce este si mai frumos consta in faptul ca unul dintre cititorii blogului nostru va putea castiga un exemplar din Activitati practice pentru copii isteti - Atlas geografic, pe care editura Teora il ofera cu mare generozitate (detaliile le veti citi la sfarsitul acestui articol).

Cu mare, mare incantare va recomand acest atlas, pe care de-abia astept sa vi-l prezint!

Are format mare (34 cm x 34 cm), coperta din carton gros, 28 de pagini realizate din carton lucios (detaliu important: datorita faptului ca filele sunt plastifiate, autocolantele ce insotesc atlasul pot fi usor dezlipite, refolosite, reasezate in alta parte etc).

Asadar, pe langa cartea propriu-zisa, in buzunarul transparent din partea dreapta se cuibaresc frumusel:

~ un pasaport (cu spatiu pentru datele personale si fotografia micutului posesor)

~ autocolante cu "vize" ce vor fi lipite in pasaport pe masura ce lectiile vor fi parcurse

~ 18 coli cu autocolante (animale, cladiri renumite, minuni ale naturii, steaguri)

~ 10 ilustrate, pe spatele carora cei mici sunt invitati sa completeze un text pretiparit, folosindu-se de informatiile tocmai asimilate

Culori frumoase, cate o poveste usor de tinut minte, deloc greoaie sau stufoasa, insotesc fiecare continent sau regiune.

Noi inca nu suntem in forma maxima, dar tot ne-am inveselit mult cu aceasta joaca - M. a lipit de una singura toate steagurile aferente zonei pe care am ales-o pentru a v-o prezenta (Europa de sud si de sud-est).

Mi-am dorit ca voi sa va puteti face o impresie proprie despre atlas, deci am realizat un filmulet, cu riscul ca vocea care abia mi-a revenit (intr-o oarecare masura) sa irite:

Mare distractie a fost la completarea ilustratei, pe care ne-am imaginat ca o vom expedia bunicilor.

Dar nu am uitat nici sa "stampilam" pasaportul cu viza pentru aceasta zona.

Prevad ca tot weekend-ul M. isi va dori sa exploreze, impreuna cu tati acest atlas si ca, in cateva zile, pasaportul ei va fi doldora de vize frumoase si colorate.

Ador ideea acestor ilustrate, de care nu ma mai satur pur si simplu, deci nu m-am putut abtine, am facut un film si pe marginea ei. Iertare, din nou, pentru vocile de ratuste:

Daca va place alegerea pe care am facut-o (acest atlas), va invit sa va inscrieti la concurs pentru a-l castiga.
Pentru a face acest lucru, am sa va rog sa lasati un comentariu, in care sa ne impartasiti o experienta proprie legata de geografie, de atlas, de harti (la ce varsta ati primit primul vostru atlas/ cum v-ati imparacat cu aceasta materie in scoala si cum va raportati acum la ea/ pentru cine doriti sa castigati acest atlas/ ce va place cel mai mult la el etc). Nu uitati sa treceti si numele vostru!

Vinerea viitoare (seara) il vom ruga pe dl. Random sa aleaga un castigator.

Multumim editurii pentru darul minunat, iar voua va dorim mult succes, sanatate si numai bucurii!

(5 ani si 3 luni)

Mai multe despre povestile din "Padurea muzicala"

March 11, 2014, 4:15 am

≫ Next: Enigma din Padurea Nestematelor

≪ Previous: Activitati practice pentru copii isteti - Atlas geografic (concurs)

$

0

0

Daca doriti sa o vedeti, auziti, cunoaste pe zana ce a faurit seria povestilor muzicale, Cristina Andone, cu mare entuziasm va invit sa urmariti sambata, 15 martie (de la ora 18.30), pe Realitatea tv, emisiunea - portret, "Oamenii realitatii".

Eu ard de nerabdare sa o aud pe Cristina povestindu-ne mai multe despre spiridusii pe care noi am ajuns sa ii iubim ca pe niste prieteni apropiati!

Atunci cand am inceput sa studiem pianul, nici nu banuiam cat de mult ne vor ajuta cunostintele pe care M. deja le are asimilate prin intermediul povestilor muzicale! 

Pentru ea, compozitorii sunt personaje extrem de frumoase, calde si interesante, iar biografiile pe care le parcurgem acum nu o sperie absolut deloc, ba pot spune ca are deja adanc inradacinata setea de a sti mai multe despre ei si despre munca lor.

Multumim inca o data, draga Cristina! Sa nu te opresti, literatura romana pentru copii are atat de mare nevoie de cartile tale vrajite!

Enigma din Padurea Nestematelor

March 13, 2014, 12:11 am

≫ Next: Atlasul geografic merge la...

≪ Previous: Mai multe despre povestile din "Padurea muzicala"

$

0

0

Ce revelatie a fost aceasta carte pentru noi! Cata bucurie, cate ore de lectura nemaipomenita ne-a prilejuit si cata nostalgie a trezit in sufletul meu!

Dragul de Merlin a facut o vraja si Enigma din Padurea Nestematelor a ajuns la noi de ziua mea - am savurat-o impreuna cu M., care chitaia ca un soricel extaziat de ceea ce vede si aude - intr-un cuvant, nu pot decat sa va indemn sa nu ocoliti aceasta carte scrisa de Carmen del Bosque si ilustrata de Sara Ruano (traducere Alina Titei si Dragos Cojocaru, editura Arc).

Sunt 112 pagini de literatura adevarata, de text bogat, interesant si tare frumos, dar si educativ din cale afara.

De ilustratii ce sa mai spun? Am stat, impreuna cu M., ore in sir si am analizat fiecare cm de tablou (noi asa le spunem si nu ne puteti contrazice) - culorile, sutele de fragmente de mozaic ce par a alcatui fiecare pagina ilustrata, bucatelele de dantela ce simti ca adie la orice mica pala de vant, ochii migdalati, aripioarele diafane ale zanelor, bobitele de roua de pe firele de iarba te naucesc, pur si simplu!

Sa nu credeti ca textul este mai prejos:

In imparatia tarului Ivan existau o multime de fantani. Apele cristaline luau culoarea tasnitorilor si a bazinelor in care cadeau: verzi, albastre, violete, rosii. Jeturile de apa saltau ca niste balerine, in piruete si rostogoliri suave si rapide. [...]

In imparatia tarului Ivan se gaseau nenumarati pomi fructiferi, unii adusi din exoticul Orient, altii din Occident: meri, peri, palmieri, visini, pruni, castani, portocali.

In imparatia tarului Ivan erau barbati si femei cu pielea aramie, cu ochii ca taciunele si parul negru. Vesmintele lor straluceau in culori variate: verzi si albastre, violete si rosii, tesute din panze foarte fine si catifelate. Unele din acele vesminte aveau broderii, iar peste ele erau cusute pietre pretioase de diferite culori si marimi. Deoarece imparatia peste care stapanea tarul Ivan era bogata in smaralde si safire, in ametiste si rubine.

Insa, cu toate ca tinutul in care se afla aceasta imparatie era atat de bogat in fantani, vesminte exotice, flori, arbori, vegetatie din belsug, campuri inconjurate de munti, locuitorii lui erau tare, tare tristi:

Prin satele imparatiei, oamenii mergeau cu capetele plecate, intristati, fara culoare in obraji, fara sclipire in ochi. Da, la curtea tarului Ivan erau multe lucruri frumoase, insa lipsea ceea ce era mai de pret: veselia. [...]

Dar cei mai tristi din imparatia tarului Ivan erau copiii. Ei nu se jucau deloc, iar cand ieseau din casele lor, se strangeau in grupuri, se asezau pe strazi si stateau asa in tacere. [...]

Glasurile si rasetele copiilor s-au stins in imparatie treptat, aidoma arcului ticaitor al unei jucarii mecanice.

Tarul, tot mai ingrijorat si mai intristat, ii intreba pe intelepti, pe vrajitori si pe astrologi cum ar putea sa redea veselia poporului sau.

- Maiestate, cu descantecele, farmecele si ritualurile noastre, spuneau vrajitorii, nu putem prinde si ingropa tristetea aceasta, caci nu-i cunoastem nici inceputul, nici sfartitul. Chiar ne intrebam, ce e veselia?

Discipolul acestor invatati de la curte este micutul print Aleksandr, un copil deosebit de inteligent, extrem de insetat de cunoastere si care are o calitate in plus fara de mentorii sai - el inca este copil care are o imaginatie extrem de bogata si care nu a uitat sa viseze, sa indrazneasca, sa aiba curajul de a infrunta intreaga lume in scopul de a-si indeplini visurile.

El este cel care reuseste sa puna toate informatiile cap la cap si decide sa plece de unul singur in cautarea veseliei, care poate salva poporul pe care intr-o zi il va conduce:

"Diamantul de susan", se gandi Aleksandr si repeta "susan" de cateva ori. [...]

Pe masura ce se adancea in lectura, Alexandr isi dorea din toata inima ca acea padure sa existe cu aivea, ca tot ce scrisese stramosul inteleptului Nebal sa fie adevarat. Florile, arbustii, iarba, copacii - toate plantele din acea padure traiau si respirau, in pofida faptului ca aveau forma unor pietre pretioase. Apele raurilor curgeau si susurau printre stancile de topaz, iar daca iti afundai mainile in ele, puteai culege diamante si perle. Mada, zanele ei si spiridusii nestematelor pazeau aceasta padure fermecara de mesagerii lui Taciune: niste magicieni si vrajitori urati, tot timpul catraniti, care doreau sa molipseasca cu tristetea lor padurea si pe locuitorii acesteia. Insa nu izbuteau niciodata, deoarece in strafundurile padurii, acolo unde vegetatia era ai stufoasa si mai bogata, se gasea cea mai fabuloasa dintre toate pietrele pretioase: diamantul de susan.

Pentru puiutii nostri, carora le citim aceasta carte, exemplul micutului Alexandr, pornit in cutarea diamantului de susan (intocmai ca intr-o calatorie de initiere), nu poate fi decat pozitiv: este un baietel sarguincios, perseverent, extrem de atent cu cei in varsta, mare iubitor de carte si invatatura, foarte curajos, responsabil si dornic de frumusete si bucurie in sufletele celor care intr-o zi ii vor fi supusi. Nu putem ingnora nici excelentele lectii de geologie pe care le ascunde aceasta superba carte!

Zanele M-ei

Evindent, la vederea frumusetilor din carte, M. si-a ales rapid o scena pe care sa o ilustreze ea insasi. Privind tablouasul ei, nu ma pot opri din nedumerire: nu pot sa imi dau seama cum a reusit sa realizeze fustita in straturi a zanutei cu scufia rosie!

In toata aceasta alergatura, cot la cot cu printul Aleksandr, dupa diamantul de susan, dupa veselie, mi-am amintit cu cata pasiune colectiona surioara mea mai mica pietricele cand era mica, cum tata ii improvizase un micut atelier doar al ei, in care picta si ingrijea maruntelele creatii.
Mi-am amintit cum M. face exact la fel de cand a inceput sa umble pe propriile-i picioruse, cum culegem si spalam pietricele vara de vara, pe care mai apoi ea le picteaza, mi-am amintit ce reactie extraordinara a avut vara trecuta, cand am vizitat Muzeul de Mineralogie si m-a facut sa realizez si mai mult ce pasiune uriasa zace in propriul meu suflet pentru pietrele semipretioase. 

Ce sa mai pot spune atunci cand privesc fotografia ce i-a fost facuta pe cand avea mai putin de 3 anisori si in care "pietrele" lui mami au creat toata magia din lume?

Daca deja v-ati indragostit de Enigma din Padurea Nestematelor, o puteti cumpara direct din magazinul Merlin Books and Store (daca locuiti in Bucuresti) sau comanda scriind pe adresa merlin@fabulafia.ro.

De cat mai multe diamante de susan si lecturi splendide va dorim sa aveti parte!

(5 ani si 3 luni)

---

Atlasul geografic merge la...

March 14, 2014, 10:27 am

≫ Next: 1000 de jocuri pentru copii isteti

≪ Previous: Enigma din Padurea Nestematelor

$

0

0

Bine v-am regasit!

Mi-a facut o imensa bucurie sa parcurg fiecare dintre comentariile lasate, cu multa generozitate, de catre toti cei 65 de participanti la concursul nostru!

Va multumesc din suflet pentru toata emotia si nostalgia produse - gandurile noastre, puse laolalta, zugravesc atat de bine copilaria si adolescenta noastra, nu-i asa? 

Dar, ca sa revin la subiectul principal, iata ce a ales generatorul: numarul 48.

Felicitari, Anamaria P.! Te rog mult sa imi scrii pe adresa blogului (micatelierdecreatie@gmail.com) pentru a-mi trimite datele necesare expedierii atlasului.

Maine dimineata va invit din nou in casuta noastra virtuala pentru un alt dar minunat oferit de editura Teora!

Multa sanatate si un weekend fantastic tuturor!

1000 de jocuri pentru copii isteti

March 15, 2014, 12:13 am

≫ Next: Am transformat un dintisor in steluta de pe cer!

≪ Previous: Atlasul geografic merge la...

$

0

0

Cea de-a treia carte, pe care am ales sa o recenzez si daruiesc din partea editurii Teora unuia dintre cititorii blogului nostru, este o "culegere" uriasa de jocuri destinate copiilor cu varste intre 5-10 ani.

1000 de jocuri pentru copii isteti (1000 Jeux pour l’an 2000, Editura Caramel, Belgia) este o carte ce mie mi-a atras atentia in mod deosebit si tare ma bucur ca mi-am ascultat instinctul.

Ea insumeaza 387 pagini de exercitii si rezolvari ale acestora, in format A4, legate impecabil si traduse fara cusur de catre Adina Mandiuc.

Imi place si modul in care coloratul, desenatul, exercitiile de logica, matematica, perspicacitate, chiar grafice, de scriere si cultura generala se impletesc in aceasta carte.

Dificultatea exercitiilor creste pe masura ce copilasul parcurge cartea, iar acest lucru ma incanta foarte mult - curiosi din fire, copiii vor arunca intotdeauna un ochi si asupra jocurilor ce "urmeaza", iar asta nu se traduce decat prin evolutie, prin progres, nu-i asa?

Cel putin in cazul nostru asa s-a intamplat din prima clipa, cand M. a inceput sa planga ca vrea sa rezolve exercitii cu inmultiri si impartiri...

Dar, cel mai potrivit ar fi sa va las sa cititi de unii singuri cam ce tipuri de enunturi sunt in carte.

~ De cate ori trebuie sa sara vrabiuta pentru a ajunge la farfurie?

~ Coloreaza cele doua case idenditice.

~ Ce drum trebuie sa urmeze Coco pentru a manca arahida?

~ Care dintre cheile de mai jos intra in acest lacat?

~ Care elefant cantareste mai mult?

~ Coloreaza cei doi pesti identici.

~ Care dintre obiectele de mai sus nu se potriveste cu celelalte?

~ Ce animal este acesta?

~ Numeroteaza animalele din imagine de la cel mai mic (numarul 1) la cel mai mare (numarul 7).

~ Pe care cosulet este scris numarul merelor?

~ De care fir este prins pestele?

~ Trage o linie peste linia punctata fara sa ridici mana si fara sa te opresti.

~ Cate flori sunt in aceasta imagine?

~ Care racheta zboara cel mai repede? Gaseste numarul cel mai mare pentru a afla.

~ Ce meserie au aceste persoane?

~ Cum se numeste acest clovn?

~ Da-i inapoi fiecarui animal urechile care i se potrivesc.

~ Cat cantareste incarcatura acestei parasute?

~ Ce se ascunde in acest copac?

~ Copiaza liniile ca intr-o oglinda. Ce vezi?

~ Decoreaza perdelele de la ferestre cu motive vesele.

~ Ce inaltime are aceasta scara?

~ Care dintre cele trei animale nu are plamani?

~ Unde merge Maria? Ea porneste pe prima strada la dreapta, apoi pe prima la stanga. In fata bisericii o ia la stanga pana la semafor, apoi coteste la dreapta. De acolo merge pe prima strada la dreapta, apoi la stanga pana la semafor si de-acolo o ia la dreapta.

~ Care animale culeg nectarul din flori?

~ Cate cirese sunt in acest copac? Calculeaza.

~ Maria culege in fiecare zi 125 de cirese. Cand nu va mai fi nici o cireasa in copac?

~ Completeaza aceasta serie inventand tu insuti alte desene.

~ Cauta intrusul.

~ Cauta cele cinci deosebiri.

~ Ajuta-i sa se intalneasca.

Ei bine, e clar, noi avem mult de lucru...
Iar pe voi, daca va doriti aceasta carte, am sa a rog sa lasati un comentariu la acest articol, in care sa ne spuneti ce carte de pe site-ul editurii Teora va place voua mai mult (nu uitati sa ne lasati si numele vostru intreg).
Catre cine va merge cartea vom afla vinerea viitoare, seara, cand vom face extragerea.

Multa sanatate si spor in tot ceea ce faceti va dorim!

(5 ani si 3 luni)

Am transformat un dintisor in steluta de pe cer!

March 16, 2014, 3:04 am

≫ Next: Noua extragere pentru atlasul geografic de la editura Teora

≪ Previous: 1000 de jocuri pentru copii isteti

$

0

0

Nici mie inca nu imi vine sa cred ca scriu aceste randuri, dar nu am incotro, trebuie sa admit ca M. a crescut, ca am ajuns si in punctul in care am experimentat prima vizita din partea Zanei Maseluta!

Ma bucur ca am avut inspiratia de a face o sesiune foto ad-hoc, in care am (mai) apucat sa surprindem toti dintisorii de lapte (chiar daca cel buclucas isi "incalecase" deja fratiorul din dreapta).

Dintisorul se clatina de cateva zile bune... De fapt, la unison, se miscau atat incisivul superior, cat si cel inferior, care se pare ca a fost mai harnicut si s-a grabit sa se transforme ieri seara in steluta.

Dupa socul initial, am inceput sa intru intr-o alergatura ingrozitoare, cu atat mai mult cu cat inca eram toti trei bolnaviori si de-abia ne tineam pe picioare. Atunci am realizat cat de bine imi prinde faptul ca "temele" mi le facusem inca de anul trecut, dinainte ca M. sa implineasca 5 anisori! Ideile le aveam, a trebuit doar sa incep sa le dau forma fizica...

Imi imaginez ca multe dintre mamicile ce ne citesc sunt la fel de preocupate de acest subiect si si-ar dori sa afle cat mai multe detalii privitoare la modul cum am intampinat-o noi pe Zanuta.

Pentru ele, am realizat acest articol destul de complex, care sper sa nu plictiseasca, ci sa ajute cu adevarat.

Iata, deci, povestea noastra:

Usita din lemn, pe care o vedeti in imaginea de mai jos, am cumparat-o de pe ebay (va recomand sa cautati un furnizor ce expediaza produsele din China - costul transportului este infinit mai mic decat daca usita va este expediata din SUA).

Este un produs Hobby Lobby, pe care il decorati de unii singuri dupa placul inimii. Tot aceeasi firma produce si superbele elemente metalice pe care le-am lipit (au ajutorul siliconului cald, pe usa).

Pe mine acest articol m-a inspirat si mi-a dat ideea realizarii usitei pentru M.

Dupa ce totul a fost pictat, vopsit, dichisit, am aspteptat momentul cat mai apropiat de clipa in care dintisorul va cadea. Am scos minunatia din dulap si i-am aratat M-ei ca, pe aceasta usa va veni zanuta timpul noptii, ca sa ia dintisorul si sa ii lase un banut.

Nota: Ceea ce vedeti in fundal este un dreptunghi din carton, pe care eu am pictat si lipit fluturasii aurii, precum si o sforicica de care am prins o clama minuscula din lemn.

In saculetul din danteluta, atarnat de sforicica aurie, urma sa asezam dintisorul proaspat cazut. Ce sa spun...incantarea ei parea sa nu mai cunoasca margini, iar fericirea de a-i fi facut aceasta bucurie imensa a mai sters putin din ingrijorarea si teama mea de momentul in care va suferi fizic...

Usita am prins-o direct pe perete (cu ajutorul unui patratel de banda dublu-adeziva), langa patut.

Am apelat si la o prietena devenita deja foarte draga, Alexandra (Hippo Atelier). Noi discutaseram din vara trecuta despre un proiect legat de Zana Maseluta - acesta inca nu era definitivat, dar ea a fost extrem de draguta si mi-a sarit in ajutor cu tot ce avea pregatit pana in acest moment.
Sunt foarte fericita sa va pot anunta ca, in curand, materialele vor putea fi comandate de catre toti doritorii!

~ o scrisoare absolut splendida, in care zanuta ii explica micutului din ce motiv il viziteaza si ii multumeste pentru dintisor

~ un "certificat", in care inregistram dintisorul pierdut

~ un grafic, in care notam datele la care cad toti dintisorii de lapte

Multumim din suflet, draga Alexandra, scrisorelele si-au facut din plin datoria, au incantat-o si bucurat-o pe M. tare, tare mult - a meritat sa astepte toata noaptea sa le primeasca!

Am pregatit si un set format dintr-o ciupercuta si un bol in miniatura, pe care am gravat cuvintele "Dintisorul meu", pernuta cu buzunaras (aici am scris cum poate fi realizata), in care dimineata M. a gasit o moneda stralucitoare (sterilizata cu mare grija de catre mami, cu o seara inainte), precum si o sticluta ornata cu margelute, tul si dantela, in care am pus mult sclipici si o eticheta pe care scrie "Praf de zane" si care atesta vizita de peste noapte a zanei.

Langa usa am lipit si tablouasul pe care i l-am realizat cand a implinit 5 anisori si despre care puteti citi mai multe aici.

Nu putea lipsi nici o carticica din decorul ce o astepta de dimineata - eu am ales cartea Aventurile lui Peter Iepurasul deoarece stiam cat de mult iubeste M. acest personaj, ca sa nu mai spun ca iepurasii sunt celebri pentru dintisorii lor.

Cartea am sa v-o prezint in curand, este splendida!

Daca initial dintisorul a fost asezat in saculetul din interiorul usii, dupa ce a zarit bolutul facut de mami, M. si-a dorit sa il aseze in acesta. 

Iar dimineata, dintisorul nu se mai afla acolo!

Cartile pe care le-am citit in asteptarea marelui moment sunt Zana dintisorului (pe care am prezentat-o aici) si Throw Your Tooth on the Roof (Selby B. Beeler, ilustratii G. Brian Karas).

Va recomand din suflet aceasta carte - in ea cei mici vor descoperi traditii (din intreaga lume) legate de acest moment unic din vietile lor. 

Este infinit mai usor sa obisnuim din timp micutul cu gandul ca intr-o zi, dintisorii sai de lapte vor cadea. Iar daca ii exemplificam faptul ca tuturor copiilor de pe planeta li se intampla acest lucru, acceptarea va veni si mai usor.

Iata cateva exemple:

East Asia:

China

I put my upper tooth at the foot of my bed and the bottom tooth on the roof. My parents say that it will make my new tooth grow faster.

Japan

If I lose an upper tooth, I throw it in the dirt. If I lose a lower tooth, I throw it on the roof. My new tooth will grow toward the old one and will come in straight.

Eastern Europe and North and Central Asia

Georgia

I throw my tooth high up on the roof of my house and say, "Mouse, mouse, take away my spoiled tooth and send me back a strong healthy one."

Russia

My mother said to put my tooth in a mouse hole in the ground.

Tajikistan

I sow my tooth in the fields and they grow up to be warriors.

Lithuania

I keep my tooth as a keepsake.

La finalul cartii, i se explica de ce toti dintisorii de pe lume sunt la fel, ce este un dinte, ce denumiri au acestia si unde sunt pozitionati fiecare dintre ei.

In loc de concluzie, pot doar sa va sfatuiesc sa nu amanati momentul pregatirilor - mie nu imi vine sa cred ca M. deja a ramas fara un dintisor, ca sa nu mai spun ca se clatina si cel de deasupra lui! 

Poate ca va intrebati cum a cazut dintele? Cred ca sunt vreo 10 zile de cand se clatina. Andrea, stomatoloaga noastra draga, s-a oferit sa il scoata (cu putin spray s-ar fi simtit doar o piscatura), insa am decis sa il lasam sa cada de unul singur, pentru ca socul sa nu fie foarte mare pentru M. 

Am rugat-o pe ea sa isi miste cat de mult dintisorul. Am cumparat gel pentru gingiutele bebelusilor (Calgel) si, in ziua in care am fost convinsa ca dintele va pica, i-am pus in 3 ture, cate o bobita de gel. Cred ca a ajutat-o acest micut comfort, caci spune ca durerea a fost suportabila. A izbucnit in plans doar in momentul in care a realizat ca dintisorul ii este in palma si ca nu va mai fi niciodata in gurita ei...

Papuselele, mami si tati au consolat-o si mangaiat-o cu mult, mult drag si iata, acum avem o printesa care asteapta ca deseara, pe cer, sa apara steluta ce a rasarit din dintisorul ei!

Mami si tati te iubesc pana la stele si inapoi, ingeras dulce si curajos!

(5 ani si 3 luni)

Noua extragere pentru atlasul geografic de la editura Teora

March 17, 2014, 11:01 pm

≫ Next: See inside the Universe

≪ Previous: Am transformat un dintisor in steluta de pe cer!

$

0

0

Dragii mei, deoarece Anamaria L., castigatoarea atlasului geografic oferit de editura Teora, nu si-a revendicat premiul, in dimineata aceasta am organizat o noua extragere.

Castigator a iesit numarul 35, adica Ramona Marcoceanu, pe care o felicit din suflet si rog sa ma contacteze pe adresa blogului (micatelierdecreatie@gmail.com) pentru a-mi trimite datele necesare expedierii coletului.

O zi frumoasa tuturor!

See inside the Universe

March 18, 2014, 2:12 am

≫ Next: Patut de papusi

≪ Previous: Noua extragere pentru atlasul geografic de la editura Teora

$

0

0

De Martisor am avut parte de o surpriza minunata din partea Ioanei (Carti engleza copii).

Am primit cadou trei carti fantastic de frumoase si interesante, publicate de editura Usborne, pe care de-abia astept sa le recenzez, sa vi le fac cunoscute!

Prima dintre ele se numeste See inside the Universe (text Alex Frith, ilustratii Lee Cosgrove), o carte fabuloasa, cu peste 70 de clapete, realizata in intregime din carton gros, lucios, in culori tare, tare frumoase.

Nu am nicio retinere atunci cand afirm ca este una dintre cele mai atractive, bine documentate si incitante carti de astronomie pe care am vazut-o pana acum.

In ea nu sunt zane, fluturasi, flori sau personaje "de poveste", deci am avut emotii atunci cand am parcus-o cu M. Ma temeam ca nu va avea rabdare, ca nu va retine nimic sau ca se va plictisi foarte repede. Spre marea mea surprindere si bucurie, nu s-a intamplat asa.

Dimpotriva, dupa ce timp de vreo zece minute a ridicat toate clapetele si analzat fiecare imagine din carte, am trecut la lectura acesteia.

Rand pe rand am parcurs capitolele (oprindu-ne foarte des, pentru valuri de intrebari ce m-au surprins si pe mine, dar care imi demonstrau ca M. este interesata de subiect):

Where is the Universe?, Our place in space, The beginning, ...and the end, What's everything made of?, Seeing the Universe, A brief history of astronomy, Wonders of the Universe, The big questions.

Nu mi-a venit sa cred cat de multe informatii au ramas in capsorul M-ei, care l-a bombardat seara pe tati cu tot ce a invatat peste zi din aceasta carte!

I-a povestit cat de maruntel a fost Universul la inceputurile lui, de cate feluri sunt stelele de pe cer, cate planete exista in sistemul solar, a cata stea de la Soare este planeta noastra, cum arata o stea care a explodat, ce este Calea Lactee, ce este un astronom, un telescop, cum Sirius este cea mai stralucitoare stea vizibila de pe Pamant sau ce este axa Pamantului si cum acesta se roteste in jurul ei si orbiteaza in jurul Soarelui.

Va invit sa urmariti filmul cu tot ceea ce contine cartea deoarece sunt convinsa ca mi-au scapat multe elemente interesante:

Multumim frumos pentru carte, Ioana!

O zi frumoasa, cu joaca minunata si lecturi superbe va dorim!

(5 ani si 3 luni)

Patut de papusi

March 20, 2014, 4:09 am

≫ Next: Noua extragere (a treia) pentru atlasul geografic de la Teora

≪ Previous: See inside the Universe

$

0

0

Se apropie sarbatorile pascale si cu totii incepem deja sa ne gandim la carticele, jocuri sau jucarii pe care sa le daruim micutilor nostri. Este motivul pentru care scriu acest articol - doresc sa va recomand un patut de papusi pe care eu l-am gasit dupa multe cautari.

Cel mai mult (ca marime, forma, lemnul din care e realizat) m-a atras acest patut de la Ikea. Desi imi placea atat de mult, mi se parea tare impesonal, rece chiar. Din cauza aceasta am tot amanat sa il cumpar, pana intr-o zi cand mi-a venit ideea sa-l vopsesc si accesorizez dupa placul inimii mele. Dar, ma temeam ca daca este lacuit, nu am nicio sansa sa mai modific ceva la el... Atunci am inceput sa caut pe Internet detalii privitoare la acest aspect si am avut surpriza uriasa de a vedea ca foarte multi parinti vopsisera deja inaintea mea micutul mobilier pentru papusele. 

Am observat, cu mare incantare, ca nu doar fetitelor le-a fost oferita o asemenea jucarie, ci chiar si baieteilor! Atunci mi-a fost limpede faptul ca pot linistita sa visez la modul in care va arata culcusul lui Fufu. De Craciun, visul meu, devenit acum si visul M-ei, a devenit realitate.

Am lucrat pe ascuns, deci multe fotografii cu produsul de dinainte de a-l decora, nu am.

Este un patut considerabil de mare (lungime: 52 cm, latime: 36 cm, inaltime: 30 cm), in intregime din lemn, pe care il primiti demontat (ceea ce este excelent, mai ales daca doriti si voi sa-l vopsiti) si insotit inclusiv de pilota, cearsaf si perna pentru papusile care vor dormita in el.

Eu stiam ca il voi vopsi in roz pal, dar tare greu mi-a fost sa aleg elementele care sa il accesorizeze.

Am incercat tehnica servetelului (a decupajului), dar pana la urma am ramas la fluturasul negru (ador contrastul ce rezulta).

Ii multumesc din suflet Juliei pentru abtibildurile decorative cu fluturasi - sunt atat de frumosi, se lipesc pe orice suprafata, inclusiv pe perete, ceramica sau lemn, dupa cum se poate vedea.

Am croit si lenjerie de pat si iata cum arata acum micuta bijuterie, pe care cu siguranta, multi dintre voi ati zarit-o in fotografiile de pe blog imediat dupa Craciun.

Observatie: Daca doriti sa folositi vopsea intr-un mod economic, va recomand ulitizarea in prealabil a grundului acrilic, de care eu sunt foarte, foarte multumita. Il aplicati exact asa cum procedati si cu vopseaua, iar dupa ce acesta se usuca, lemnul nu mai absoarbe la fel de multa vopsea ca atunci cand nu aplicam grund (ca sa nu mai vorbim de faptul ca vopseaua se fixeaza infinit mai bine pe lemn daca sub ea se afla cel putin un strat de grund). 

Nu mi-a venit sa cred ca pe un pat de papusi atat de mare mi-a fost suficienta o cutie mica de vopsea acrilica (50 ml)!

Cu speranta ca recomandarea mea va este utila, va urez o zi frumoasa, plina de soare si zambete!

Noua extragere (a treia) pentru atlasul geografic de la Teora

March 20, 2014, 11:54 pm

≫ Next: "1000 de jocuri pentru copii isteti" merge la...

≪ Previous: Patut de papusi

$

0

0

Am realizat (si) ce-a de-a treia extragere pentru atlasul geografic oferit de editura Teora. 

Fara comentarii de prisos, felicit numarul 9 din concursul nostru, Povara-Dragos Diana.

Te rog mult, Diana, sa ma contactezi pe e-mailul blogului pentru a-ti revendica atlasul.

Multumesc, o zi cu mult soare va dorim!

---

"1000 de jocuri pentru copii isteti" merge la...

March 21, 2014, 10:08 am

≫ Next: Vreau sa stiu - Lumea animalelor

≪ Previous: Noua extragere (a treia) pentru atlasul geografic de la Teora

$

0

0

Minunate sunt recomandarile pe care ni le-ati lasat in comentarii si va multumim mult pentru ele! Datorita voua, am descoperit comori pe care pana acum nu le stiam, dar si carti pe care urmeaza sa le mai oferim, prin concurs, din partea editurii Teora.

In urma extragerii, castigator al cartii 1000 de jocuri pentru copii istetia iesit numarul 32.

Felicitari, Aurelia Oanca! Te rog sa ma contactezi, pana cel tarziu luni seara, pe adresa de e-mail a blogului (micatelierdecreatie@gmail.com).

Vreau sa stiu - Lumea animalelor

March 21, 2014, 11:33 pm

≫ Next: Tablou 3D de primavara

≪ Previous: "1000 de jocuri pentru copii isteti" merge la...

$

0

0

Nu as fi ghicit niciodata ca intre paginile acestei carti se poate ascunde o asemenea comoara de infurmatii, frumusete, infinita atentie la detaliu si surpriza! Le datorez Gabrielei si lui Lucian (deveniti buni prieteni ai blogului nostru) aceasta descoperire - ei au cumparat cartea si au postat, in albumul lor de pe Facebook, fotografii din interiorul cartii. Imi pusesem inca de pe atunci cartea in wishlist, caci tare interesanta mi s-a parut. Iar cand a ajuns la noi, in dublu exemplar, unul pentru noi si unul pentru unul dintre cititorii nostri, am sarit in sus de bucurie cand am realizat ca ea este mult, mult peste asteptarile mele, ba chiar ca exista o intreaga serie "Vreau sa stiu", din care mai fac parte cartile Corpul meu, Vremea si universul, Roci, fosile, dinozauri si pe care negresit trebuie sa le cumparam.

Lumea animalelor (editura Teora) este scrisa de Barbara Taylor, ilustrata de Steve Pollock si tradusa de catre Alina Teodoru. Este o carte prinsa in spirala, realizata in intregime din carton lucios, splendid, are un format nici prea mare, nici prea mic (16 cm x 25 cm, deci foarte comod de tinut in maini si manevrat de catre copii). 

Cele 52 de pagini din carte abunda in pliante interioare, discuri care se rotesc, folii transparete si insertii, ceea ce face ca lectura sa devina extrem de incitanta si captivanta pentru cei mici.

Este structurata pe doua mari capitole: Calatoriile animalelor si Vietati ucigase, cu subcapitole precum Animale in miscare, De ce migreaza animalele?, Cum isi gasesc drumul?, Supravietuirea in calatorie, Calatori blanosi, De la insecte la oameni, Amenintari pe opt picioare, Raufacatori veninosi, Intepaturi mortale, Ape pline de rapitoare sau Pericole la mica adancime.

Iata un fragment demonstrativ din carte, dupa care va invit sa urmariti filmul pe care l-am realizat din dorinta ca toate detaliile frumoase si interesante sa ajunga si la voi:

Migratia sezoniera

Uneori, sursa de hrana se schmba cu regularitate in functie de anotimp. Pasarile din emisfera nordica zboara toamna spre sud, pentru a scapa de frigul de iarna, cand hrana este greu de gasit.

In zonele mai calde, animalele pot migra ca sa evite anotimpurile secetoase, cand plantele nu cresc. In anotimpurile reci sau secetoase, liliecii si moliile se retrag in locuri ferite si dorm tot timpul.

Daca va doriti aceasta carte, lasati un comentariu in care sa ne spuneti care este animalul preferat al copilului vostru. Impartasiti-ne si motivele acestei pasiuni/un desen micut sau o povestioara inspirata din aceasta tema), alaturi de numele vostru.

Concursul incepe azi si se termina vinerea viitoare, seara.

Un weekend minunat sa aveti!

Tablou 3D de primavara

March 25, 2014, 12:33 am

≫ Next: Yumi

≪ Previous: Vreau sa stiu - Lumea animalelor

$

0

0

Sambata trecuta am ajuns (dupa o pauza de 1 luna de zile!) la cursul de pictura. M. a ramas in urma cu minunatiile pe care le propune Oana cu fiecare ocazie, dar a lucrat cu o sete si un avant fantastice pana aproape de finele celor doua ore, cand a venit la mine si mi-a solicitat un pic de ajutor pentru fundalul craftului.

Va propun si voua realizarea acestui tablou deoarece, in ciuda faptului ca este atat de spectaculos, el se realizeaza relativ usor.

Materialele necesare sunt urmatoarele:

~ o coala de carton gros (a noastra e de 32x35 cm)

~ doua cartoane ramase de la hartia igienica

~ adeziv de hartie

~ vopsea in multe culori (tempera, acuarele, acrilice, orice va trece prin cap)

~ crengute de copac si banda dublu adeziva (optional)
~ rabdare si imaginatie

Primul pas este acela de a trasa, cu maro, crengutele de copac. 

Pasul doi: se decupeaza "felii" groase de circa 1 cm din cartonul de la hartia igienica.

Aceste bucatele de carton vor deveni frunzele (eventual si inimioara) pe care le vom lipi de crengutele tocmai pictate.

Pasul trei: pictati frunzele.

Pasul patru: decupati o pasare si o pictati. Promit ca am sa o rog pe Oana sa ne dea tiparul pasarii de fata si o voi transforma in document PDF pentru doritori.

Pasul cinci: lipiti pasarea pe una dintre frunze.

Pasul sase: pictati fundalul tabloului.

Pasul sapte: cu ajutorul perforatorului realizati gaurelele in care veti innoda sfoara/dantela/tul sau orice alt material ce poate constitui agatatoarea tabloului.

La noi, orice incercare de a folosi alta culoare decat rozul a esuat. Am vrut sa folosesc dantela crem, din bumbac, dar protestele au curs neincetat - in fond, este tabloul ei, ea il accesorizeaza cum doreste, nu-i asa?

Da, noi nu ne-am lecuit, am facut iarasi "exces de zel si de culoare" (cum mi s-a reprosat ieri in articolul despre patut pentru papusi) si, odata ajunse acasa, am mai aplicat un strat de vopsea, ca sa saturam bine de tot cartonul si sa obtinem culori si mai vii decat cele initiale.

Arata foarte bine tabloul, dar m-am gandit ca daca gasesc niste crengute rupte pe afara, as putea sa le lipesc pe locul unde pictase M. deja unele tare frumoase.

Am gasit crengute, deci le-am acoperit cu vopsea albastra pe cele vechi si am inceput sa le montez pe cele care aveau sa dea tabloului si mai multa profunzime si efect 3D.

Am aplicat fasii foarte inguste de banda dublu adeziva pentru montaj pe "traseul" crengilor si iata ce a rezultat:

Multumim frumos, Oana, pentru ideile minunate! Zona noastra de pian este acum infinit mai colorata si mai primitoare!

Culoare si veselie cat cuprinde in suflete va dorim!

(5 ani si 3 luni)

Yumi

March 26, 2014, 11:56 pm

≫ Next: Castigatorul cartiil "Lumea animalelor" este...

≪ Previous: Tablou 3D de primavara

$

0

0

Cu text concis, la obiect, minimalist (in stil caracteristic Japoniei), Yumi (scrisa si ilustrata de Annelore Parot, editura Arthur, traducere Teoroda Terciu)) este o carte excelenta ce ii puncteaza micutului ei cititor elementele-cheie ale tinutului nipon.

Personajul ei principal este o micuta papusa din lemn, o kockeshi pe nume Yumi "cu capul rotund si chimonouri frumoase, venind dintr-o alta lume", intocmai ca cea pe care am primit-o de ziua mea si pe care o adoram si tinem, cat e ziua de lunga, cat mai aproape de zona in care ne petrecem cel mai mult timp.

Descrierea de pe site-ul editurii imi place atat de mult, incat cred ca mie nu imi ramane mai nimic altceva de agaugat:

Yumi e o fetiţă curajoasă, inteligentă şi rafinată. Îi place să meargă la şcoală, să se distreze şi să rezolve diverse probleme.

Bine aţi venit în lumea ei şi a micuţelor kokeshi – păpuşi din lemn – din Ţara Soarelui-Răsare. Veţi pătrunde într-un univers al dichisului, presărat cu chimonouri, evantaie şi zmeie. Veţi învăţa cuvinte în limba japoneză, veţi face cunoştinţă cu prietenii ei şi chiar o veţi ajuta în tot felul de „misiuni speciale”: cum să-ţi asortezi chimonul, de pildă.

Fiecare pagină din această carte interactivă, fiecare pas al călătoriei ascunde un joc, dezvoltând creativitatea şi imaginaţia copiilor.

Chiar asa este, dichisul e la maaare pret in aceasta carte realizata din cel mai frumos carton lucios posibil si ilustrata in culori ce iti iau rasuflata.

Absolut fiecare pagina in parte ascunde cate o surpriza, cate o descoperire pe care cei mici le vor devora pur si simplu.

Am invatat cum se spune "Buna ziua", "Noapte buna", "Multumesc!", ce este o papusa kokeshi, cum arata un chimono, cum trebuie el asortat cu evantaiul, sunt mentionate bambusul, algomeratia de desene de pe firme, ce impanzesc strazile oraselor, sushi, sashimi, orezul, titirezul sau vantul ce poarta pe aripile sale zmeiele si care face ca florile albe de cires sa pluteasca mirific prin aer.

Si cartea se incheie gratios:

Natura s-a culcat deja si copacii au inceput sa viseze.

Inchide ochisorii, Yumi,

Si viseaza, viseaza,

Micuta kokeshi...

Oyasuminasai

Noapte buna, Yumi!

Desi avem papusica din lemn, tare mi-am dorit ca si M. sa coloreze, sa dichiseasca una doar a ei. Am gasit acest printabil, care odata ornat, se poate lipi la capete si se transforma intr-o papusica "tubulara", ce sta singurica in picioare, asemeni unei kokeshi. 

Din lipsa acuta de spatiu, eu nu am lipit-o, ci prins-o cu doua agrafe de birou, pe care dupa ce ne-am terminat activitatea le-am indepartat, iar papusica a redevenit o fisa plana, numai buna de asezat in dosarelul pe care l-am gadit pentru aceasta tema.

Alaturi de fisa de mai sus, am asezat si printabile pe care le-am descoperit cu maaare entuziasm si bucurie pe acest site (trimiterea este direct la zona de activitati)!

Aici am gasit-o pe Yumi si trei dintre chimonourile din carte, o umbreluta, o posetuta, un evantai, precum si pe catelusul ei, Bamboo.

Cat de incantata a fost M. sa tot imbrace si dezbrace papusica, sa o accesorizeze si duce la plimbare!

Pe autocolant lucios am printat si aceste etichete, pe care inca nu le-am folosit, dar sunt convinsa ca M. se va bucura mult sa le lipim pe caietele, dosarele sau pliculete de-ale ei.

Am facut o mare pasiune pentru aceasta tema, deci...m-am pus pe treaba. M. adora tacamurile accesorizate in acest fel!

Sa ploua cu flori de cires, zic!

(5 ani si 3 luni)

Castigatorul cartiil "Lumea animalelor" este...

March 28, 2014, 11:15 am

≫ Next: Cenusareasa - carte tridimensionala

≪ Previous: Yumi

$

0

0

Dragii nostri, va multumim mult pentru comentariile atat de savuroase, ce ne-au adus mult zambet pe buze si bucurie in suflete!

In urma extragerii din aceasta seara, castigatorul cartiiLumea animaleloreste numarul 29, adica Margareta Bako.

Felicitari din suflet, draga noastra, te rog mult sa ma contactez pentru a-mi lasa datele de expediere a cartii.

Seara frumoasa va dorim si va invitam maine dimineata la un nou concurs, ultimul pe luna aceasta!